Epilepsie, leșin, migrenă și EEG la admiterea MAI 2026: ce spune baremul

Actualizare: 5 septembrie 2026, ora 09:00, ora României. O pierdere de cunoștință la antrenament, o convulsie în copilărie, o migrenă cu aură sau un rezultat EEG nu sunt noțiuni interschimbabile. Pentru candidatul la Câmpina, Cluj-Napoca, Oradea, Drăgășani, Fălticeni ori Boldești, diferența contează: baremul medical public are un rând expres pentru epilepsii, dar nu are rânduri distincte intitulate „leșin”, „sincopă”, „migrenă”, „aură” sau „EEG”.

Regula care poate fi spusă fără echivoc este aceasta: la paragraful 122, epilepsiile sunt marcate Inapt în Categoria I, coloana relevantă candidaților pentru instituțiile care formează personal pentru nevoile MAI. De aici nu rezultă însă că orice episod descris popular drept „criză”, orice leșin ori orice durere de cap este automat epilepsie. Diagnosticul îl stabilește medicul, iar aplicarea baremului aparține circuitului medical MAI.

Actualizarea este importantă și dintr-un al doilea motiv. La 5 septembrie 2026, admiterea universitară la Academia de Poliție se află în etapa medicală, însă pachetul central complet pentru o nouă sesiune directă 2026 la cele șase școli postliceale MAI nu este încă publicat. Nu vom transfera datele Academiei și nici termenele sesiunii postliceale din 2025 asupra unei proceduri viitoare.

Navigare rapidă: răspunsul scurt · situația oficială · Categoria I · criză versus epilepsie · convulsii febrile · EEG · leșin · migrenă · documente · examinarea medicală · contestație · scenarii · plan practic · surse · FAQ

Răspunsul scurt: baremul numește epilepsia, nu orice simptom care seamănă cu o criză

În documentul medical folosit pentru admitere, capitolul VIII este dedicat bolilor neurologice. Paragraful 122 poartă denumirea „Epilepsiile”, iar în coloana Categoria I concluzia este Inapt. Textul nu publică la acel rând o excepție bazată pe vârsta la care a existat ultima criză, pe numărul anilor fără crize sau pe faptul că tratamentul a fost oprit.

În același timp, definițiile clinice actuale fac o distincție necesară. Organizația Mondială a Sănătății precizează că o singură criză nu înseamnă epilepsie. Liga Internațională Împotriva Epilepsiei descrie diagnosticul prin criterii medicale care includ, în esență, crize neprovocate repetate, o criză cu probabilitate mare de recurență sau un sindrom epileptic. Candidatul nu poate alege singur criteriul care i se potrivește, iar articolul nu poate transforma un episod relatat într-un diagnostic.

Tabelul de orientare de mai jos separă lucrurile care sunt confundate cel mai des:

Ce este public la 5 septembrie 2026 și ce încă lipsește pentru școlile postliceale

Înainte de orice interpretare medicală trebuie separat cadrul stabil de calendarul concursului. Baremul, metodologia de examinare și formularul de contestație sunt publice. În schimb, o nouă dispoziție completă pentru admiterea directă 2026 la toate școlile postliceale nu apare încă în paginile centrale verificate.

La data actualizării, Academia de Poliție publică liste succesive ale candidaților care finalizează examinarea medicală. Acest fapt arată că regulile medicale sunt aplicate într-o procedură activă, dar nu deschide implicit sesiunea directă la postliceale. Pentru traseul tău, urmărește pagina centrală Admitere MAI și anunțul structurii de recrutare corespunzătoare domiciliului.

Categoria I și paragraful 122: regula oficială pentru epilepsii

Prima pagină a anexei explică destinația coloanelor. Categoria I îi include pe candidații pentru admiterea în instituțiile sau unitățile de învățământ militar și pe cei școlarizați pentru nevoile MAI. Aici se încadrează candidatul care urmărește una dintre școlile postliceale ale ministerului.

La capitolul VIII, „Bolile neurologice”, secțiunea K este intitulată „Epilepsiile”. La paragraful 122, toate cele trei coloane de aptitudine sunt marcate Inapt, inclusiv Categoria I. Pentru candidatul postliceal, concluzia publică nu este lăsată la apreciere în acel rând.

Documentul trebuie citit exact, fără a adăuga reguli care nu sunt scrise:

• nu apare o excepție expresă pentru „epilepsie în copilărie”;
• nu apare un prag de tipul „după cinci ani fără crize devii automat Apt”;
• nu apare o excepție construită numai pe întreruperea medicației;
• nu apare un rezultat EEG care să transforme singur concluzia;
• nu este definit în tabel cine are sau nu diagnosticul — aceasta este o problemă clinică.

Tot în capitolul neurologic, paragraful 130 privește alte boli neurologice neprecizate în barem și lasă concluzia Apt/Inapt la aprecierea și pe răspunderea medicilor examinatori sau a comisiilor, după caz. Acest rând nu trebuie folosit de candidat ca un sertar în care pune singur migrena, leșinul ori o analiză. Întâi este necesar diagnosticul real; apoi medicii stabilesc dacă există un paragraf aplicabil și care este acela.

„Epilepsie rezolvată” în limbaj clinic nu este o derogare MAI

Definiția ILAE folosește, în anumite condiții, termenul clinic „resolved”. Este o noțiune medicală utilă pentru clasificare, nu o frază din paragraful 122 și nu o garanție administrativă. Dacă un neurolog descrie astfel situația unui pacient, documentul poate clarifica istoricul; nu poate fi convertit de blog într-o excepție pe care baremul nu o publică.

Aceeași precauție se aplică expresiilor „în remisiune”, „controlată medicamentos” sau „fără crize de mulți ani”. Sunt informații medicale relevante și trebuie consemnate corect, dar articolul nu le poate declara suficiente pentru Apt în Categoria I.

O criză convulsivă nu este automat epilepsie

O criză este un eveniment. Epilepsia este un diagnostic. Diferența pare simplă, dar ea previne două erori opuse: panica nejustificată după un episod izolat și minimalizarea unui diagnostic confirmat.

O criză poate fi provocată de o problemă acută, de exemplu o tulburare metabolică, o intoxicație sau o altă cauză identificabilă. Poate fi neprovocată. Unele pierderi de cunoștință pot imita o criză, iar relatarea martorilor poate fi incompletă. NICE recomandă o evaluare atentă a istoricului și arată că trebuie avute în vedere și cauze cardiace ori metabolice. În practică, medicul poate folosi descrierea episodului, examenul clinic, ECG, analizele, imagistica și EEG-ul, după indicație.

Pentru dosarul MAI, formularea exactă din documentele medicale contează. „Am făcut o criză” spus de candidat nu este echivalent cu „epilepsie” consemnată de neurolog. La fel, o expresie vagă precum „mi s-a făcut rău” nu elimină necesitatea de a clarifica un eveniment cu pierdere de cunoștință.

Ce informații merită reconstruite după un episod

Dacă ai avut un episod real, pregătește pentru consultație, nu pentru autodiagnostic, informațiile care pot ajuta medicul:

1. data și contextul: repaus, febră, efort, lipsă de somn, boală acută, medicamente sau alte substanțe;
2. ce ai simțit înainte: greață, transpirație, vedere încețoșată, palpitații, miros ori senzație neobișnuită;
3. ce au observat martorii: durata pierderii de contact, mișcări, culoarea pielii, respirația;
4. cum te-ai simțit după: revenire rapidă, confuzie, somnolență, durere musculară sau traumatism;
5. ce investigații s-au făcut și ce diagnostic a fost trecut în scrisoarea medicală;
6. dacă au existat alte episoade și ce tratament a fost recomandat.

Nu modifica povestea pentru a o face să pară mai favorabilă admiterii. O relatare precisă îl ajută pe neurolog să distingă situații care pot arăta asemănător, dar au cauze și riscuri diferite.

Convulsiile febrile din copilărie: nu sunt sinonime cu epilepsia, dar istoricul nu se ghicește

NHS explică faptul că o convulsie febrilă poate apărea la un copil cu febră și că nu este același lucru cu epilepsia. Această distincție clinică este importantă pentru candidatul căruia familia îi spune că a avut „convulsii când era mic”.

Baremul MAI verificat nu conține însă un rând separat numit „convulsii febrile”. Din această absență nu rezultă un verdict automat. Contează ce s-a întâmplat efectiv, dacă diagnosticul a fost confirmat, dacă au existat ulterior crize fără febră, ce arată documentele și care este situația medicală actuală.

Pașii rezonabili sunt simpli:

• cere familiei biletele de externare, scrisorile medicale și rezultatele vechi, dacă mai există;
• nu redenumi singur episodul drept epilepsie și nici nu declara că a fost sigur „doar febră” fără documente;
• discută cu medicul de familie și, dacă este indicat, cu neurologul;
• cere ca documentul actual să descrie diagnosticul și evoluția, nu o promisiune de admitere;
• prezintă istoricul sincer în formularul și circuitul medical.

Un candidat poate primi de la neurolog o clarificare clinică. Verdictul de aptitudine pentru concurs îl emite însă structura medicală competentă potrivit baremului, nu medicul curant și nu un articol.

EEG la admiterea MAI: test util, dar nu verdict autonom

Electroencefalograma înregistrează activitatea electrică cerebrală și poate sprijini evaluarea unei posibile epilepsii. Nu este un detector perfect și nu răspunde singură la întrebarea „am voie la școala MAI?”.

Ghidul NICE spune explicit că EEG-ul nu trebuie folosit pentru a exclude diagnosticul de epilepsie. Cu alte cuvinte, un traseu normal nu demonstrează singur că o persoană nu are epilepsie. În sens invers, o modificare pe un rezultat trebuie interpretată în context: motivul testării, simptomele, tipul înregistrării, somnul, medicația și concluzia specialistului contează.

În cele 35 de pagini ale baremului medical verificat, termenul „EEG” nu apare. Aceasta înseamnă numai că nu există un rând de aptitudine denumit după investigație. Nu înseamnă că medicul nu o poate indica, că rezultatul nu contează clinic sau că absența termenului garantează aptitudinea.

Patru afirmații pe care un rezultat EEG nu le susține singur

• „EEG-ul este normal, deci sigur nu am epilepsie.”
• „EEG-ul are o modificare, deci sigur am epilepsie.”
• „Am repetat testul până a ieșit bine, deci istoricul nu mai contează.”
• „Neurologul a scris o concluzie favorabilă, deci MAI este obligat să scrie Apt.”

Un raport recent poate fi util pentru clarificarea medicală, mai ales dacă istoricul este vechi sau neclar. Ia cu tine și documentele anterioare, inclusiv scrisoarea în care a fost formulat diagnosticul. O fotografie decupată a unei pagini, fără concluzie și fără context, este mai puțin utilă decât dosarul medical coerent.

Leșin, sincopă și „blackout”: întâi siguranța, apoi dosarul

În vorbirea curentă, „am leșinat” poate descrie pierderea scurtă a cunoștinței, o senzație de slăbiciune fără pierderea completă a contactului sau chiar o cădere din alt motiv. Medical, sincopa are o definiție și un diagnostic diferențial. Poate avea cauze reflexe, cardiace ori legate de tensiune; alte probleme metabolice sau neurologice pot imita episodul.

NICE atrage atenția că mișcări scurte, asemănătoare unei convulsii, pot apărea și într-un leșin necomplicat. În schimb, elemente precum mișcări prelungite, confuzie după episod sau anumite manifestări observate pot ridica suspiciunea unei crize epileptice și justifică evaluarea de specialitate. Nu încerca să alegi singur categoria pe baza unui videoclip.

În scanarea integrală a baremului, termenii „sincopă” și „lipotimie” nu apar ca poziții distincte. Asta nu produce automat Apt. Medicul trebuie să afle cauza; diagnosticul rezultat poate fi neurologic, cardiologic sau de altă natură și poate avea propriul paragraf în barem.

Dacă ai leșinat la alergare sau pe traseu, oprește antrenamentul intens

Pierderea cunoștinței în timpul efortului trebuie luată în serios. NICE recomandă evaluare cardiovasculară urgentă pentru pierderea de cunoștință apărută în timpul efortului și recomandă oprirea exercițiilor până la evaluare. Nu încerca încă o tură de traseu ca „test”. Sună la 112 dacă există pericol imediat, durere toracică, respirație dificilă, traumatism important, un episod prelungit sau dacă persoana nu își revine normal.

Deshidratarea, postul sever și stimulentele folosite pentru antrenament pot pune sănătatea în pericol. Nu trata leșinul ca pe o problemă de voință și nu continua o probă doar pentru a nu pierde o zi de pregătire.

Migrena cu aură nu este același lucru cu epilepsia

Migrena este o afecțiune neurologică ce poate produce dureri recurente, greață și sensibilitate la lumină sau zgomot. La unele persoane apare aura, cu simptome vizuale, senzitive sau de limbaj care preced ori însoțesc durerea. Organizația Mondială a Sănătății o descrie ca pe o tulburare primară de cefalee, nu ca pe un sinonim pentru epilepsie.

În baremul scanat, termenii „migrenă” și „cefalee” nu apar ca rânduri distincte. Nici aici, absența denumirii nu este o decizie de aptitudine. Frecvența episoadelor, diagnosticul, eventualele simptome atipice, tratamentul și excluderea altor cauze sunt chestiuni medicale. Medicul examinator stabilește dacă există o afecțiune relevantă și paragraful aplicabil.

Aura vizuală și o criză focală pot fi descrise de un pacient prin cuvinte asemănătoare, dar nu sunt diagnosticate după denumirea dată de candidat. Dacă simptomele sunt noi, s-au schimbat, includ slăbiciune, tulburări de vorbire, pierdere de cunoștință ori o durere bruscă și neobișnuit de severă, solicită evaluare medicală urgentă. Admiterea nu justifică amânarea unei probleme neurologice.

Medicația pentru migrenă sau epilepsie nu trebuie întreruptă pentru control

Numele unui medicament nu este un paragraf din barem, iar aceeași substanță poate avea indicații diferite. Nu reduce și nu opri un tratament prescris pentru a încerca să obții un rezultat diferit la EEG, pentru a nu-l trece în acte ori pentru a părea fără simptome. O schimbare nesupravegheată poate declanșa probleme serioase.

Discută cu medicul curant despre tratament și cu structura medicală MAI despre documentele necesare. Cele două întrebări sunt diferite: prima privește sănătatea; a doua, procedura de concurs.

Ce documente pregătești când ai un istoric neurologic

Modelul public al adeverinței medicale are rubrici pentru antecedente și boli acute ori cronice documentate. Consimțământul informat cere candidatului să declare afecțiunile relevante și amintește răspunderea pentru declarații false. Ascunderea unui diagnostic confirmat nu este o strategie legitimă.

Pentru un istoric de criză, epilepsie, pierdere de cunoștință sau migrenă investigată, un dosar medical coerent poate include, după caz:

• bilete de externare și scrisori medicale de la episodul inițial;
• consultații neurologice ulterioare și diagnosticul scris complet;
• rezultate EEG, imagistică și analizele cerute de medic;
• schema de tratament, modificările ei și motivul medical al schimbărilor;
• o scrisoare recentă care descrie evoluția, fără să pretindă că înlocuiește baremul;
• documente cardiologice dacă episodul a fost investigat drept sincopă;
• orice recomandare privind efortul, conducerea vehiculelor sau alte măsuri de siguranță.

Nu este necesar să comanzi singur toate investigațiile posibile. Pornește de la medicul care cunoaște cazul și întreabă ce este indicat medical. Investigațiile făcute inutil pot costa, pot produce rezultate greu de interpretat și nu garantează concluzia MAI.

Adeverința preliminară nu este verdictul final

În circuitul de recrutare există o verificare medicală preliminară și, pentru candidații care ajung la etapa prevăzută, examinarea medicală pe fișa-tip. Mențiunea că poți continua procedura după verificarea adeverinței nu echivalează cu verdictul final Apt. La examinarea completă sunt efectuate consultațiile și investigațiile stabilite, iar concluzia este consemnată potrivit metodologiei.

De aceea, nici o discuție telefonică, nici o scrisoare de la medicul curant și nici un rezultat bun la o investigație nu trebuie prezentate drept „preaprobarea” dosarului.

Cum se leagă examinarea medicală de restul admiterii

Serviciul public din HUB descrie etapele generale: cererea de înscriere, evaluarea psihologică, proba fizică, proba de cunoștințe, examinarea medicală, rezultatele și începerea școlii. Ordinea și detaliile exacte trebuie luate din anunțul sesiunii concrete.

Pentru școlile postliceale există mai multe trasee de carieră, iar informația trebuie urmărită în pagina potrivită:

• pentru agent de poliție, consultă ghidul de admitere la școala de poliție;
• pentru subofițer jandarm, urmărește admiterea la școala de jandarmi;
• pentru agent la Poliția de Frontieră, verifică admiterea la școala de poliție de frontieră;
• pentru toate instituțiile și actualizările comune, pornește din centrul Admitere MAI.

Evaluarea psihologică și examinarea medicală sunt etape diferite. Un rezultat psihologic favorabil nu înlătură o afecțiune din baremul medical. Nici un consult neurologic privat favorabil nu înlocuiește evaluarea psihologică. Fiecare etapă are obiect, documente și cale procedurală proprie.

Pentru proba fizică, siguranța rămâne prioritară. Dacă ai avut pierderi de cunoștință, crize sau simptome neurologice neclarificate, nu începe un program intens numai pentru a bifa baremul sportiv. Cere mai întâi indicația medicului privind efortul.

Contestația medicală: termen scurt și argumente medicale, nu comparații cu alți candidați

Metodologia publicată în forma consolidată prevede că persoana nemulțumită de concluzia medicală o poate contesta în scris în cel mult o zi de la data luării la cunoștință. Contestația se depune la Direcția Medicală sau se transmite prin mijloacele indicate, iar soluționarea se face în cel mult cinci zile lucrătoare.

Direcția Medicală are și un formular online dedicat. Pagina cere datele candidatului, specialitatea la care a fost declarat Inapt, încărcarea fișei medicale și o adresă de e-mail la care poate fi transmisă programarea pentru reexaminare. Urmează instrucțiunile primite în documentul tău și pe canalul oficial valabil în ziua concluziei.

O contestație utilă se raportează la diagnosticul, paragraful și documentele persoanei. Afirmații precum „un prieten a fost primit”, „pe un grup scria că EEG-ul normal este suficient” sau „nu am mai avut simptome de mult” nu substituie actele medicale. Citește imediat concluzia, notează data comunicării și nu lăsa termenul să expire cât cauți opinii neoficiale.

Contestația nu este o a doua înscriere și nici o promisiune de schimbare a rezultatului. Este calea prin care concluzia poate fi reexaminată potrivit procedurii.

Opt scenarii frecvente și răspunsul prudent

Aceste răspunsuri au aceeași logică: nu minimalizează regula expresă despre epilepsie și nu transformă simptomele ori testele în diagnostice inventate.

Plan practic pentru următoarele săptămâni

Dacă nu ai niciun istoric neurologic

Continuă pregătirea normală, fără investigații cumpărate preventiv doar din teamă. Completează corect formularele, dormi suficient și evită practici riscante înaintea antrenamentelor. Dacă apare un simptom nou, cere evaluare medicală, nu îl ascunde până după concurs.

Dacă ai avut un episod neclar

Adună actele, reconstruiește cronologia și mergi la medic. Întrebarea bună nu este „ce să scrie ca să intru?”, ci „care a fost diagnosticul și ce este sigur pentru mine acum?”. Dacă episodul s-a produs la efort, întrerupe efortul intens până primești evaluarea potrivită.

Dacă ai un diagnostic confirmat

Nu schimba tratamentul și nu încerca să obții un document care omite istoricul. Citește paragraful relevant din barem, discută despre sănătate cu medicul curant și solicită lămuriri procedurale structurii medicale sau de recrutare competente. Păstrează documentele în ordine pentru examinare și, dacă va fi necesar, pentru termenul foarte scurt al contestației.

Pentru pregătirea concursului

Până apare pachetul oficial al noii sesiuni, lucrează la elementele care nu depind de zvonuri: condiție fizică sigură, recapitulare, viteză și acuratețe. În Studilex poți folosi grilele pe capitole și simulările cronometrate pentru a vedea unde pierzi puncte, fără să ghicești viitoarele date de concurs. Revino la Admitere MAI pentru actualizările documentate și verifică întotdeauna și sursa oficială indicată.

Surse verificate pentru această actualizare

Sursele de mai jos au fost consultate direct la 5 septembrie 2026. Sursele medicale externe explică termeni clinici; nu stabilesc aptitudinea MAI.

• Baremul medical publicat de Direcția Medicală MAI – Categoria I, capitolul VIII, paragrafele 122 și 130.
• Ordinul MAI nr. 105/2020, forma consolidată și metodologia examinării medicale – circuitul medical și contestația.
• Formularul Direcției Medicale pentru contestații – datele și fișa medicală cerute pentru transmitere.
• Adeverința medicală și consimțământul informat – formularele publice actuale.
• Serviciul HUB MAI privind admiterea în instituțiile postliceale – etapele generale și lista școlilor.
• Anunțurile de învățământ din HUB MAI și pagina centrală a instituțiilor de învățământ MAI – starea pachetelor publicate.
• Portalul de admitere al Academiei de Poliție – listele actualizate ale etapei medicale din admiterea universitară 2026.
• Pagina de admitere a Școlii de Agenți de Poliție Câmpina și pagina de admitere Cluj-Napoca – situația afișată de școli.
• OMS: epilepsia și definiția clinică ILAE – diferența dintre o criză și diagnosticul de epilepsie.
• NICE: diagnosticul și evaluarea epilepsiei – limitele EEG și diagnosticul diferențial.
• NICE: pierderea tranzitorie a cunoștinței – sincopă, indicii de criză și episodul apărut la efort.
• NHS: convulsiile febrile și OMS: tulburările de cefalee – diferențele clinice față de epilepsie.

Întrebări frecvente

1. Pot intra la școala de poliție dacă am epilepsie?

Pentru Categoria I, paragraful 122 din barem marchează epilepsiile Inapt. Documentul nu publică la acel rând o excepție bazată numai pe anii fără crize, pe oprirea tratamentului sau pe un EEG normal. Diagnosticul și istoricul trebuie prezentate corect circuitului medical.

2. O singură criză convulsivă mă face automat Inapt?

Nu putem transforma automat o singură criză în diagnosticul de epilepsie. OMS și ILAE separă episodul de diagnostic, iar cauzele pot fi diferite. Nici concluzia opusă nu poate fi promisă: medicii trebuie să clarifice evenimentul și să aplice baremul situației reale.

3. Dacă am avut convulsii febrile în copilărie, înseamnă că am epilepsie?

Nu. NHS arată că o convulsie febrilă nu este același lucru cu epilepsia. Totuși, baremul MAI nu oferă o excepție automată intitulată astfel. Actele vechi, evoluția și evaluarea actuală sunt importante.

4. Un EEG normal dovedește că nu am epilepsie?

Nu. NICE recomandă ca EEG-ul să nu fie folosit pentru excluderea epilepsiei. Rezultatul este interpretat împreună cu istoricul, descrierea episoadelor și celelalte date medicale.

5. Un EEG modificat înseamnă automat Inapt?

Baremul nu are un rând separat intitulat „EEG modificat”. Neurologul trebuie să interpreteze rezultatul și să stabilească dacă există un diagnostic. Aptitudinea MAI se decide apoi prin circuitul competent, nu dintr-o singură foaie.

6. Am leșinat la antrenament. Pot continua traseul?

Nu continua efortul intens până când cauza este evaluată, mai ales dacă pierderea cunoștinței a apărut în timpul efortului. Un astfel de episod poate necesita evaluare cardiovasculară urgentă. Dacă există semne de urgență sau nu ți-ai revenit normal, sună la 112.

7. Mișcările mâinilor în timpul leșinului dovedesc o criză epileptică?

Nu singure. NICE menționează că mișcări scurte pot apărea și într-un leșin necomplicat. Durata, revenirea, contextul și alte semne trebuie evaluate de medic.

8. Migrena cu aură este interzisă de baremul MAI?

„Migrenă”, „cefalee” și „aură” nu apar ca poziții distincte în baremul scanat. Absența termenilor nu permite nici garantarea aptitudinii, nici declararea inaptitudinii. Diagnosticul real și eventuala încadrare aparțin medicilor examinatori.

9. Pot opri tratamentul înainte de examinare sau de EEG?

Nu modifica un tratament fără medicul care l-a prescris. Oprirea poate fi periculoasă, nu șterge istoricul și nu creează o excepție în barem. Prezintă indicația, doza și documentele corect.

10. Neurologul privat îmi poate da un certificat că sunt Apt pentru MAI?

Neurologul curant poate stabili diagnosticul, poate descrie evoluția și poate recomanda investigații ori tratament. Concluzia oficială Apt/Inapt pentru admitere este emisă în circuitul medical MAI, potrivit baremului și metodologiei.

11. În cât timp pot contesta concluzia medicală?

Metodologia publică indică cel mult o zi de la luarea la cunoștință pentru depunerea contestației și cel mult cinci zile lucrătoare pentru soluționare. Urmează exact comunicarea primită și instrucțiunile Direcției Medicale.

12. S-a publicat admiterea directă 2026 la școlile postliceale MAI?

La verificarea din 5 septembrie 2026 nu era publicat pachetul central complet al unei noi sesiuni directe pentru toate cele șase școli. Există activitate de admitere 2026 pe alte trasee și un semnal oficial despre toamna 2026 la Cluj, dar acestea nu înlocuiesc dispoziția, locurile, calendarul și anexele procedurii directe.

Concluzie

Baremul este ferm pentru diagnosticul de epilepsie: paragraful 122 marchează Inapt în Categoria I. Rigoarea cere însă și partea a doua a răspunsului: o criză izolată, o convulsie febrilă, leșinul, migrena cu aură sau un rezultat EEG nu pot fi redenumite automat epilepsie și nu emit singure verdictul de admitere.

Clarifică medical orice episod, păstrează documentele și nu întrerupe tratamentul. Pentru partea de concurs, urmărește numai pachetul oficial al sesiunii. Iar până la publicarea lui, folosește timpul pentru o pregătire controlabilă: grile pe capitole, recapitulare și simulări cronometrate în Studilex, alături de antrenament fizic făcut în siguranță.