Anxietate, depresie și ADHD la admiterea MAI 2026: ce spune baremul medical

Actualizare: 4 septembrie 2026, ora 10:00, ora României. Dacă te pregătești pentru Câmpina, Cluj-Napoca, Oradea, Drăgășani, Fălticeni sau Boldești, este firesc să vrei un răspuns simplu la întrebarea „pot intra dacă am anxietate, depresie sau ADHD?”. Documentele oficiale nu permit însă un răspuns corect construit numai dintr-un cuvânt, un simptom, o rețetă ori o experiență povestită pe un forum.

Trebuie separate trei lucruri: emoția obișnuită înaintea unui concurs, evaluarea psihologică din selecția MAI și examinarea medicală, care include și examen psihiatric. Baremul medical public numește expres episoadele depresive, tulburările anxioase, fobiile, tulburarea obsesiv-compulsivă, reacțiile la stres sever și alte afecțiuni. În schimb, abrevierea ADHD nu apare ca rând distinct în document. Absența denumirii nu înseamnă automat nici Apt, nici Inapt: diagnosticul real și eventuala încadrare într-un paragraf sunt stabilite în circuitul medical competent.

Tema este deosebit de actuală deoarece examinarea medicală pentru admiterea la Academia de Poliție 2026 este în desfășurare, iar Academia a publicat la 3 septembrie o nouă listă a candidaților care au finalizat etapa. Acest calendar universitar nu este însă calendarul viitoarei sesiuni directe la școlile postliceale. La verificarea din 4 septembrie, pachetul central complet pentru noua admitere directă la cele șase școli nu era încă publicat.

Navigare rapidă: răspunsul scurt · situația oficială · trei etape diferite · Categoria I · anxietate și panică · depresie · ADHD · tratament și psihoterapie · documente · contestație · cele șase școli · plan practic · surse · FAQ

Răspunsul scurt: diagnosticul contează, emoția de examen nu este un diagnostic

Pentru candidatul la o instituție de învățământ care formează personal pentru MAI, coloana relevantă din baremul comun este Categoria I. În această coloană, paragraful 135 marchează Inapt episoadele depresive enumerate, inclusiv episodul ușor, iar paragraful 136 marchează Inapt tulburările fobice și anxioase, tulburarea obsesiv-compulsivă, reacția acută la stres, tulburarea de stres posttraumatic, tulburarea de adaptare, tulburările disociative și cele somatoforme.

Aceste rânduri descriu afecțiuni medicale, nu orice teamă, neliniște, zi proastă, insomnie înaintea examenului sau dificultate de concentrare. Organizația Mondială a Sănătății arată, de exemplu, că oamenii pot simți uneori anxietate, în timp ce tulburările anxioase presupun frică ori îngrijorare intensă, excesivă, greu de controlat și cu impact asupra vieții. Tot OMS separă episodul depresiv de fluctuațiile obișnuite ale dispoziției. Diagnosticul nu îl pune candidatul și nu îl pune acest articol.

Pentru ADHD, baremul verificat nu conține această abreviere și nici denumirea completă într-un rând propriu. Paragraful 141 privește alte tulburări psihiatrice care nu sunt cuprinse în barem și care implică un risc medical și/sau social pentru colectivitățile militare, dar nu este corect să afirmăm online că orice istoric de ADHD intră automat acolo. Medicul psihiatru examinator și circuitul medical MAI stabilesc diagnosticul relevant, situația actuală și paragraful aplicabil.

Nici faptul că urmezi psihoterapie, nici numele unui medicament, nici oprirea tratamentului nu reprezintă singure o regulă de aptitudine. Nu întrerupe un tratament prescris pentru a încerca să influențezi examinarea. Poate fi periculos, nu șterge istoricul documentat și nu schimbă textul baremului.

Ce este oficial la 4 septembrie 2026 și ce încă nu este publicat

Verificarea actuală are două rezultate diferite. Pe partea medicală există un barem public, o metodologie și formulare actuale. Pe partea organizării concursului direct postliceal lipsește încă pachetul 2026 cu toate datele operative.

Prin urmare, acest ghid poate explica regula medicală publică, dar nu inventează data cererii, termenul dosarului, numărul de locuri, programarea psihologicului, centrele traseului, ziua probei scrise, rezultatele ori contestațiile noii sesiuni. Aceste elemente trebuie preluate din viitoarea dispoziție DGMRU și din anexele sale.

Evaluarea psihologică, adeverința medicală și examenul psihiatric nu sunt același lucru

Confuzia cea mai importantă nu este între două diagnostice, ci între trei momente procedurale diferite.

1. Evaluarea psihologică din selecție

Serviciul public din HUB enumeră evaluarea psihologică drept etapă distinctă, înaintea probei fizice, a probei de cunoștințe și a examinării medicale. Activitatea se desfășoară prin structurile de specialitate MAI, după regulile și planificarea comunicate pentru concurs.

Rezultatul acestei evaluări nu este o consultație psihiatrică privată și nu este înlocuit de o adeverință de la medic. La fel, faptul că cineva a trecut cândva un test psihologic nu stabilește automat aptitudinea medicală într-o sesiune viitoare. Valabilitatea unui aviz, eventuala folosire într-o altă procedură și posibilitatea unei contestații se verifică în anunțul concret al sesiunii.

2. Adeverința medicului de familie și consimțământul informat

Modelul public al adeverinței are rubrică separată pentru bolile neuropsihice acute sau cronice și pentru toxicomanii. Instrucțiunea formularului cere consemnarea afecțiunilor confirmate și documentate medical, nu a presupunerilor candidatului.

Consimțământul informat îi cere candidatului să declare pe propria răspundere dacă a suferit ori suferă de boli neuropsihice, cronice sau infectocontagioase. Formularul amintește expres răspunderea pentru falsul în declarații. A ascunde un diagnostic confirmat nu este o metodă de pregătire a dosarului.

Pe verso, medicul de unitate poate constata, pe baza afecțiunilor consemnate, că persoana poate continua sau că există o afecțiune care determină expres inaptitudinea potrivit baremului. Mențiunea „poate participa” în această verificare preliminară nu este același lucru cu verdictul final Apt după întreaga fișă medicală.

3. Examinarea medicală și consultul psihiatric

Fișa medicală-tip include investigații paraclinice și examene de specialitate. Precizările publice ale Centrului Medical MAI Oradea enumeră cardiologia, chirurgia, ortopedia, oftalmologia, ORL, neurologia, psihiatria și bolile interne. Rezultatul fiecărui examen se raportează la baremul în vigoare și este certificat de medicul examinator.

Dacă există suspiciuni medicale fundamentate, metodologia permite solicitarea unor investigații ori consultații suplimentare. Verdictul final este consemnat în fișă de medicul de unitate după încheierea examinărilor. Un psiholog, medic de familie, psihoterapeut ori articol informativ nu poate înlocui acest circuit.

Cum se citește Categoria I pentru afecțiunile psihice

Baremul are trei coloane de aptitudine pentru situații diferite. Categoria I include candidații la instituțiile și unitățile de învățământ militar ale MAI și candidații școlarizați pentru nevoile MAI. Aceasta este coloana relevantă pentru cine urmărește admiterea la Câmpina, Cluj-Napoca, Oradea, Drăgășani, Fălticeni sau Boldești.

Tabelul de mai jos rezumă rândurile frecvent confundate. Nu este un diagnostic și nu înlocuiește documentul integral.

O capcană frecventă este citirea unei alte coloane. Pentru unele situații, Categoria a III-a lasă aptitudinea la aprecierea medicilor sau comisiilor. Acea coloană privește alte tipuri de candidați și încadrări. Nu schimbă Inapt din Categoria I pentru candidatul la școala MAI.

Anxietatea și atacul de panică: pornește de la diagnostic, nu de la un moment dificil

În limbajul curent, „am anxietate” poate însemna că o persoană este neliniștită înaintea unei probe. În limbaj medical, o tulburare anxioasă este un diagnostic stabilit prin evaluare competentă. Baremul folosește denumirile de tulburări fobice și tulburări anxioase, nu expresia „orice candidat care are emoții”.

Un puls crescut înainte de traseu, palmele transpirate, teama că ai greșit o grilă ori o noapte cu somn slab nu permit singure concluzia că există paragraful 136. Simptomele pot avea cauze diferite, iar diagnosticul nu se pune prin asemănarea cu o postare sau cu un videoclip.

În sens invers, un diagnostic confirmat nu trebuie redus la formula „sunt doar emoții”. Dacă ai primit un diagnostic de tulburare anxioasă, panică, fobie, tulburare obsesiv-compulsivă, stres posttraumatic ori tulburare de adaptare, discută cu medicul curant despre sănătate și cu structura medicală competentă despre aplicarea baremului. Nu cere unui instructor sportiv sau unei persoane dintr-un grup să emită un verdict medical.

Atacul de panică nu are un rând denumit astfel în tabelul citat

Baremul verificat nu oferă un rând separat intitulat „atac de panică”. El enumeră categorii diagnostice mai largi, între care tulburările anxioase. De aceea, faptul că o persoană descrie un episod drept „atac de panică” nu permite articolului să aleagă automat paragraful. Contează evaluarea medicală și diagnosticul real.

Tehnicile de calmare nu înlocuiesc îngrijirea

Respirația lentă, somnul regulat și organizarea pot ajuta un candidat să gestioneze stresul obișnuit, dar nu sunt o metodă de a ascunde ori de a „vindeca înainte de control” un diagnostic. OMS recomandă solicitarea de îngrijire atunci când simptomele de anxietate afectează viața; există tratamente eficiente. Admiterea nu trebuie pusă înaintea siguranței și sănătății.

Depresia: baremul separă episoadele, dar Categoria I are aceeași concluzie

Paragraful 135 enumeră episodul depresiv ușor, mediu și sever, tulburarea depresivă recurentă, ciclotimia/distimia și comportamentul suicidar sau parasuicidar. Pentru Categoria I, toate rândurile enumerate sunt marcate Inapt.

Aceasta corectează două afirmații riscante întâlnite online. Prima este „dacă a fost ușoară, sigur nu contează”. În tabel, episodul ușor are aceeași concluzie pentru candidatul la admitere. A doua este „dacă nu mai iau medicamente, diagnosticul dispare”. Baremul nu scrie o excepție bazată exclusiv pe oprirea tratamentului, iar tratamentul nu trebuie schimbat fără medic.

Totuși, o perioadă de tristețe, oboseala după învățat sau dezamăgirea după o simulare nu trebuie redenumite de candidat „episod depresiv”. OMS precizează că depresia diferă de variațiile obișnuite ale dispoziției și poate afecta funcționarea pe o perioadă susținută. Dacă ai simptome care te îngrijorează, cere ajutor medical; nu amâna evaluarea ca să eviți un document.

Dacă există gânduri de autovătămare ori pericol imediat, prioritatea nu este admiterea. Sună la 112, mergi la un serviciu de urgență și spune imediat unei persoane de încredere.

Istoricul vechi și remisiunea nu se judecă dintr-o propoziție

Întrebarea „am avut depresie acum câțiva ani, mai pot candida?” nu poate primi un verdict individual într-un articol. Contează ce diagnostic a fost stabilit, cum este documentat, dacă a fost un singur episod ori o tulburare recurentă, situația actuală și modul în care medicii aplică baremul. Documentul public nu oferă o formulă generală de tipul „după X ani devii automat apt” pentru rândurile de la paragraful 135.

Pregătește documentele reale și cere o clarificare pe canalul competent. O scrisoare medicală actuală poate descrie situația, dar nu rescrie singură concluzia din barem și nu garantează rezultatul examinării MAI.

ADHD: ce putem spune corect când termenul nu apare în barem

ADHD înseamnă o tulburare care trebuie diagnosticată de profesioniști, nu simpla impresie că te concentrezi greu la grile. În baremul comun verificat la 4 septembrie 2026, căutarea denumirii și a abrevierii nu identifică un rând distinct pentru ADHD.

Din acest fapt nu rezultă una dintre extremele vehiculate online:

• nu rezultă că orice candidat cu ADHD este automat Apt pentru că termenul lipsește;
• nu rezultă că orice candidat cu ADHD este automat Inapt prin simpla existență a etichetei;
• nu rezultă că un tratament stimulant ori nestimulant decide singur concluzia;
• nu rezultă că un diagnostic din copilărie poate fi ignorat fără clarificarea situației actuale.

Paragraful 141 se referă la alte tulburări psihiatrice necuprinse în barem care implică risc medical și/sau social pentru colectivitățile militare. Formularea are două componente: afecțiunea să nu fie deja cuprinsă și să existe riscul descris. Articolul nu poate stabili dacă istoricul concret al unui candidat îndeplinește această formulare. Aceasta este o chestiune medicală, evaluată pe baza datelor reale.

Dificultatea de concentrare nu este sinonimă cu ADHD

Oboseala, lipsa somnului, stresul, folosirea continuă a telefonului, o problemă medicală ori o altă afecțiune pot fi descrise de candidat prin aceeași frază: „nu mă pot concentra”. Nu te autodiagnostica și nu lua medicamente de la altă persoană pentru a învăța. Dacă dificultatea este persistentă și îți afectează viața, adresează-te unui profesionist.

Un diagnostic din copilărie trebuie prezentat exact

Dacă ai un diagnostic vechi, caută documentele și discută cu medicul care îți cunoaște istoricul. Nu reformula singur diagnosticul, nu elimina informații și nu cere medicului de familie să consemneze altceva decât situația confirmată. Formularul oficial cere diagnostice documentate și recomandă folosirea denumirilor complete, fără prescurtări neclare.

Psihoterapia, antidepresivele și alte tratamente: ce nu spune baremul

Baremul enumeră afecțiuni și concluzii pe categorii. Nu conține o regulă generală potrivit căreia „orice persoană care a mers la psiholog este inaptă”. Psihoterapia nu este ea însăși un diagnostic. O persoană poate apela la consiliere sau psihoterapie din motive foarte diferite, iar motivul medical real și documentele sunt cele care contează.

La fel, numele unui medicament nu este verdictul. Același tip de medicament poate fi prescris în contexte diferite, iar un articol nu poate deduce diagnosticul numai din substanță sau doză. Nici rețeta nu trebuie ascunsă, nici schema nu trebuie oprită ori redusă pentru control fără indicația medicului prescriptor.

OMS arată că depresia și tulburările anxioase au tratamente eficiente, inclusiv intervenții psihologice și, în anumite situații, medicație. Sănătatea nu trebuie sacrificată pentru a crea temporar aparența lipsei tratamentului. Dacă o anumită afecțiune este marcată Inapt în Categoria I, faptul că este bine controlată nu creează automat o excepție pe care documentul nu o scrie.

Psihologul, psihoterapeutul și psihiatrul au roluri diferite în această procedură

Pentru candidat este utilă o distincție practică:

Ce documente pregătești și ce întrebări pui

Nu există un „dosar psihiatric universal” pe care să îl trimiți înainte să apară anunțul. Există însă o conduită sigură și onestă:

1. verifică diagnosticul exact din evidențe, nu denumirea pe care ți-o amintești;
2. păstrează scrisorile medicale, biletele de externare, recomandările și schema actuală de tratament;
3. discută cu medicul curant despre starea ta și despre continuitatea tratamentului;
4. cere structurii de recrutare indicațiile procedurale după publicarea anunțului;
5. completează adeverința și consimțământul folosind situația reală;
6. nu transmite public fotografii cu CNP, diagnostic, rețete sau fișa medicală;
7. notează data la care primești orice concluzie, deoarece termenul contestației medicale este scurt.

Întrebările utile pentru structura competentă sunt concrete: care este modelul actual al adeverinței, unde se deschide fișa, ce centru medical corespunde domiciliului sau reședinței, cum se comunică programarea și ce canal se folosește pentru contestație. Întrebarea „sunt apt?” adresată unei pagini de pregătire nu poate produce un răspuns oficial.

Contestația medicală: termenul este de cel mult două zile

Metodologia aferentă Ordinului MAI nr. 105/2020 permite contestarea rezultatului examinării medicale printr-o contestație scrisă formulată în cel mult două zile de la luarea la cunoștință a concluziei. Contestația se depune împreună cu copia conformă a fișei medicale și cu documentele medicale relevante, prin modalitățile prevăzute de procedură.

Direcția Medicală publică și un formular online care solicită datele candidatului, concursul, specialitatea medicală contestată și copia fișei. Pagina precizează că solicitantul va primi programarea pentru reexaminare.

Soluționarea nu înseamnă reluarea întregii admiteri și nici negocierea regulii. Reexaminarea privește criteriul medical care a dus la Inapt. Metodologia prevede soluționarea în cel mult zece zile lucrătoare de la înregistrare, iar neprezentarea la data stabilită pentru reexaminare atrage respingerea contestației.

Pașii prudenți sunt:

• cere să iei cunoștință clar de concluzie și de paragraful aplicat;
• notează imediat data și ora;
• solicită copia fișei în forma cerută;
• strânge documentele medicale relevante, fără a le modifica;
• folosește canalul oficial și păstrează dovada transmiterii;
• prezintă-te la reexaminare conform programării.

Nu aștepta publicarea rezultatelor generale pentru a calcula termenul dacă ai luat deja la cunoștință concluzia individuală. Într-o situație concretă, urmează instrucțiunile primite și forma în vigoare a metodologiei.

Regula medicală nu se schimbă prin alegerea altei școli

Câmpina și Cluj-Napoca formează agenți de poliție, Oradea formează agenți ai Poliției de Frontieră, Drăgășani și Fălticeni formează subofițeri jandarmi, iar Boldești pregătește subofițeri pompieri și protecție civilă. Ruta profesională, beneficiarul, unitatea de recrutare și logistica probelor pot diferi. Categoria I din baremul medical rămâne însă punctul de referință pentru candidatul la admitere.

Nu depune candidaturi succesive cu speranța că aceeași afecțiune va avea un barem mai permisiv la altă școală. Dacă problema este încadrarea medicală, cere clarificări medicale. Dacă problema este alegerea carierei, compară atribuțiile, regimul de școlarizare și condițiile specifice după publicarea locurilor.

Ce faci acum, fără să transformi incertitudinea într-un risc pentru sănătate

Dacă ai doar emoții înaintea admiterii

Nu te diagnostica după o listă de simptome. Organizează somnul, mesele, antrenamentul și sesiunile de învățare. Dacă starea devine intensă, persistentă sau îți afectează funcționarea, cere sprijin profesionist. Un concurs nu este un motiv să amâni îngrijirea.

Dacă bănuiești o afecțiune, dar nu ai diagnostic

Mergi la medic pentru sănătatea ta, nu pentru a obține o formulare convenabilă în dosar. Nu lua medicamente împrumutate și nu folosi suplimente pentru concentrare fără evaluare. Articolul nu poate confirma sau exclude anxietatea, depresia ori ADHD.

Dacă ai un diagnostic confirmat

Nu îl ascunde și nu modifica tratamentul. Adună documentele, discută cu medicul curant și solicită explicații procedurale structurii medicale competente. Citește rândul complet din barem și Categoria I, fără a împrumuta excepții din alte coloane.

Dacă ai primit Inapt

Identifică paragraful și respectă termenul de cel mult două zile pentru contestația medicală. O postare publică nu suspendă termenul și nu înlocuiește documentele. Folosește formularul Direcției Medicale sau canalul comunicat oficial.

Dacă aștepți calendarul noii sesiuni

Verifică HUB MAI, pagina centrală MAI, școala și unitatea de recrutare. Până apar dispoziția și anexele, poți continua partea care nu depinde de o dată: antrenament responsabil, recapitulare și simulări. Pe Studilex MAI poți lucra grile și poți urmări progresul, apoi adaptezi planul numai după publicarea tematicii și bibliografiei oficiale.

Surse verificate la 4 septembrie 2026

• Direcția Medicală MAI – Barem examinare și PDF-ul oficial al baremului, în special paginile 18-20 ale documentului, paragrafele 131-141;
• Portalul Legislativ – anexa cu baremul medical și forma printabilă;
• Ordinul MAI nr. 105/2020, forma consolidată și metodologia examinării medicale;
• modelul oficial al adeverinței medicale și consimțământul informat;
• Direcția Medicală MAI – formularul pentru contestații și precizările CMDTA Oradea privind examinarea medicală;
• Ordinul MAI nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie și serviciul public HUB pentru înscrierea la admitere, folosite pentru delimitarea evaluării psihologice de examinarea medicală;
• HUB MAI – anunțuri de învățământ, MAI – instituții de învățământ/formare profesională și Academia de Poliție – admitere 2026, verificate pentru situația curentă a anunțurilor;
• paginile oficiale de admitere pentru Câmpina, Cluj-Napoca, Oradea, Drăgășani, Fălticeni și IGSU/Boldești;
• OMS – tulburări anxioase și OMS – depresie, folosite numai pentru a separa stările obișnuite de diagnostice și pentru recomandarea de a solicita îngrijire, nu pentru verdictul MAI.

Au fost verificate și pagini populare despre baremul medical, evaluarea psihologică, atacurile de panică și ADHD. Acestea au fost folosite numai pentru identificarea întrebărilor și a confuziilor candidaților. Concluziile despre Categoria I, documente, etape și contestație provin din sursele oficiale de mai sus.

Întrebări frecvente

Dacă am emoții la proba fizică, sunt considerat Inapt pentru anxietate?

Nu rezultă așa ceva din barem. Acesta enumeră tulburări fobice și anxioase, adică afecțiuni medicale, nu orice emoție de concurs. Dacă simptomele sunt intense ori persistente, cere o evaluare medicală; nu încerca să îți pui singur diagnosticul.

Un atac de panică în trecut înseamnă automat Inapt?

„Atac de panică” nu apare ca rând separat în tabelul verificat. Poate exista în contexte diagnostice diferite. Istoricul, diagnosticul și încadrarea sunt analizate medical; articolul nu poate emite verdictul individual.

Tulburarea anxioasă este acceptată dacă nu mai iau tratament?

Paragraful 136 marchează tulburările anxioase Inapt în Categoria I și nu scrie o excepție bazată numai pe lipsa tratamentului. Nu opri medicația fără recomandarea medicului.

Episodul depresiv ușor este acceptat?

În Categoria I, paragraful 135 marchează Inapt și episodul depresiv ușor. Mențiunea de apreciere medicală pe care o poți vedea în altă coloană nu se aplică automat candidatului la școala MAI.

Dacă depresia a fost acum câțiva ani, devin automat Apt?

Baremul nu oferă pentru paragraful 135 o regulă generală de tipul „după un anumit număr de ani”. Diagnosticul exact, istoricul și situația actuală se prezintă medicilor competenți, care aplică documentul.

Psihoterapia mă face automat Inapt?

Nu există în barem o regulă care să declare inaptă orice persoană care a mers la psihoterapie. Psihoterapia nu este un diagnostic. Contează motivul medical real, documentele și evaluarea din circuitul oficial.

Antidepresivele ori medicația pentru ADHD decid singure rezultatul?

Nu. Numele unui medicament nu este verdict și poate avea indicații diferite. Nu schimba schema pentru admitere. Prezintă situația reală și lasă evaluarea diagnosticului și a baremului medicilor competenți.

ADHD apare în baremul medical MAI?

În documentul verificat la 4 septembrie 2026, ADHD nu apare ca denumire sau abreviere într-un rând distinct. Acest lucru nu permite concluzia automată Apt ori Inapt; eventuala încadrare a cazului concret aparține examinării medicale.

Dificultatea de concentrare la grile înseamnă ADHD?

Nu poate fi dedus acest diagnostic din dificultatea de concentrare. Somnul, stresul și numeroși alți factori pot afecta atenția. Dacă problema persistă și îți afectează viața, cere evaluare profesionistă și nu lua medicamente de la altcineva.

Evaluarea psihologică MAI este același lucru cu examenul psihiatric?

Nu. Evaluarea psihologică este o etapă distinctă de selecție, iar examenul psihiatric face parte din fișa medicală. Un rezultat nu îl înlocuiește automat pe celălalt.

Pot ascunde diagnosticul din adeverința medicului de familie?

Nu. Modelul oficial cere consemnarea afecțiunilor confirmate și documentate, iar consimțământul este o declarație pe propria răspundere care amintește falsul în declarații. Completează actele corect.

În cât timp pot contesta rezultatul medical?

În cel mult două zile de la data luării la cunoștință a concluziei. Contestația se depune cu copia conformă a fișei și documentele relevante, prin canalele prevăzute de metodologie și de Direcția Medicală.

Pot alege altă școală pentru un barem psihiatric mai permisiv?

Nu. Candidații la Câmpina, Cluj-Napoca, Oradea, Drăgășani, Fălticeni și Boldești se raportează la Categoria I din același barem comun. Alegerea școlii schimbă ruta profesională, nu coloana medicală.

S-a publicat calendarul direct pentru școlile postliceale MAI 2026?

Nu în sursele centrale verificate la 4 septembrie 2026, ora 10:00. HUB afișa opt anunțuri, iar pagina centrală MAI nu publicase încă pachetul complet cu dispoziție, locuri, calendar, dosar, centre, probe, rezultate, contestații, tematică și bibliografie pentru noua sesiune directă.

Concluzie

Pentru admiterea la școlile MAI, emoția de concurs, evaluarea psihologică și diagnosticul psihiatric nu trebuie confundate. Categoria I marchează Inapt episoadele depresive și tulburările anxioase enumerate la paragrafele 135-136. ADHD nu are un rând propriu în baremul verificat, iar eventuala încadrare nu poate fi stabilită dintr-un comentariu, dintr-un medicament sau dintr-o dificultate de concentrare.

Nu ascunde un diagnostic, nu întrerupe tratamentul și nu amâna îngrijirea pentru admitere. Verifică actele oficiale, cere lămuriri pe circuitul competent și, dacă primești Inapt, acționează în termenul de cel mult două zile. Până apare calendarul direct 2026, continuă pregătirea responsabilă: pe Studilex MAI poți lucra grile și simulări fără să transformi zvonurile despre dosar sau medical într-un plan de concurs.

Credite GIF: „I am not my illness”, Into Action/Tenor, „Breathe”, Gessel/Tenor și „Taking notes”, Sophina The Diva/Tenor.