Școala Oradea după Schengen: ce face polițistul de frontieră și ce știm despre admiterea 2026
România nu mai are controale sistematice la frontierele interne Schengen, dar Poliția de Frontieră și Școala Oradea nu au dispărut. Vezi misiunile actuale, pregătirea elevilor și situația admiterii 2026.
Actualizare: 26 iulie 2026, ora 09:58. Dacă iei în calcul Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” Oradea, probabil ai întâlnit întrebarea: „Mai are rost să aleg Poliția de Frontieră după intrarea completă a României în Schengen?” Răspunsul scurt este da, dar trebuie să înțelegi profesia actuală, nu imaginea veche redusă la o cabină de control al pașapoartelor.
De la 1 ianuarie 2025 nu se mai fac controale sistematice asupra persoanelor la frontierele terestre interne ale României cu Ungaria și Bulgaria. Această schimbare este reală. Nu rezultă însă că frontiera de stat a dispărut, că România nu mai are frontiere externe ale spațiului Schengen ori că Poliția de Frontieră a fost desființată. Sursele instituției arată o activitate redistribuită: protejarea frontierelor externe, verificări polițienești nesistematice la frontierele interne, combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, folosirea bazelor de date, cooperare națională și europeană și participare în operațiuni Frontex.
Pentru candidat, diferența contează înainte de alegerea școlii. Oradea formează agenți de poliție de frontieră, nu agenți ai Poliției Române cu un nume diferit. Dacă încă compari traseele, pornește de la Admitere MAI, vezi ruta dedicată Poliției de Frontieră și compar-o cu admiterea la școlile de poliție sau cu școlile de jandarmi.
Există și o limită importantă a informației de astăzi: la verificarea din 26 iulie nu a fost identificat în MAI sau HUB un pachet nou, complet, pentru concursul direct postliceal 2026 la Oradea, Câmpina, Cluj-Napoca, Drăgășani, Fălticeni și Boldești. Articolul explică profesia și reperele certe, dar nu inventează date de înscriere, locuri ori probe pentru sesiunea care urmează.
Navigare rapidă: răspunsul scurt · ce a schimbat Schengen · ce nu a dispărut · misiunile actuale · ce se învață la Oradea · Oradea sau Câmpina/Cluj · admiterea 2026 · eroarea de dată · plan de pregătire · surse · FAQ
Răspunsul scurt: Schengen a schimbat munca, nu a eliminat profesia
Consiliul Uniunii Europene a decis eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între România și Bulgaria de la 1 ianuarie 2025. Poliția de Frontieră Română a explicat înaintea aplicării deciziei că persoanele care călătoresc spre sau dinspre celelalte state Schengen nu se mai opresc la cabinele de control pentru verificarea documentelor la granițele interne.
Acesta este adevărul din spatele afirmației „nu mai este control la vamă” — formulare populară, dar imprecisă, deoarece Poliția de Frontieră și autoritatea vamală nu sunt aceeași instituție.
Concluzia „nu mai există nevoie de polițiști de frontieră” este însă falsă. România continuă să aibă:
- frontiere externe Schengen cu Republica Moldova, Ucraina și Serbia;
- activități specifice la frontiera maritimă și în aeroporturi pentru traficul extra-Schengen;
- misiuni de supraveghere și combatere a criminalității transfrontaliere;
- verificări polițienești nesistematice în zona frontierelor interne;
- cooperare cu Poliția Română, Jandarmeria, structurile pentru imigrări, autoritățile fiscale și partenerii din statele vecine;
- obligații europene privind bazele de date, schimbul de informații și protejarea frontierei externe;
- participare cu personal și echipamente la operațiuni coordonate de Frontex.
Cu alte cuvinte, a dispărut filtrul sistematic pentru fiecare persoană la anumite frontiere interne. Nu au dispărut riscurile, atribuțiile legale, frontierele externe sau nevoia de personal pregătit.
| Afirmație întâlnită frecvent | Ce arată sursele oficiale |
|---|---|
| „La Ungaria și Bulgaria nu mai oprește nimeni fiecare călător.” | În mod obișnuit, nu mai există control sistematic al persoanelor la frontiera internă. |
| „Nu mai pot exista verificări în apropierea graniței.” | Pot exista verificări polițienești nesistematice și acțiuni compensatorii, în condițiile legii. |
| „Oradea nu mai are ce profesie să formeze.” | Școala continuă formarea agenților de poliție de frontieră, pe competențe operaționale, juridice, lingvistice și digitale. |
| „Toată activitatea înseamnă ștampilarea pașapoartelor.” | Atribuțiile includ supraveghere, combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, cercetări, baze de date și cooperare Frontex. |
| „Dacă aleg Oradea, voi lucra sigur în orașul Oradea.” | Nicio sursă oficială verificată nu oferă o asemenea garanție. Repartizarea depinde de regulile și posturile aplicabile promoției. |

Ce s-a schimbat concret la frontierele interne
La frontiera cu Ungaria și Bulgaria, călătorul nu mai trece, în mod obișnuit, prin verificarea sistematică a documentului la cabina Poliției de Frontieră. Aceasta apropie deplasarea de o călătorie între două zone din interiorul spațiului Schengen.
„Fără control sistematic” nu înseamnă „fără reguli” și nici „fără posibilitatea unei verificări polițienești”. Poliția de Frontieră a explicat oficial că poate desfășura verificări pentru stabilirea identității și a situației legale a persoanelor, în scopul prevenirii infracțiunilor transfrontaliere și a migrației ilegale.
În bilanțul pentru 2025, publicat la 3 martie 2026, instituția descrie integrarea deplină în Schengen drept o transformare profundă a modului de operare. Raportul menționează:
- redistribuirea resurselor după eliminarea controalelor la frontierele interne;
- echipe mixte cu Poliția Română;
- planuri comune și patrule coordonate cu Bulgaria și Ungaria;
- folosirea aplicației eDAC și integrarea bazelor de date europene;
- dezvoltarea tehnologiei pentru recunoașterea numerelor de înmatriculare;
- cooperare și finanțare europeană, inclusiv prin mecanisme Frontex.
Aceste informații sunt relevante pentru orientarea profesională. Munca agentului nu este mai simplă pentru că o barieră s-a ridicat. Este mai mobilă, mai dependentă de analiză, schimb de date, cooperare și identificarea riscului, fără oprirea automată a fiecărui călător.
Ce înseamnă „măsuri compensatorii”
La un an de la eliminarea controalelor la frontiera internă terestră, Poliția de Frontieră a prezentat oficial activități desfășurate împreună cu alte structuri MAI și cu autoritățile statelor vecine. Au fost menționate echipe mixte, cooperare operațională și patrulare comună, în scopul prevenirii migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.
Pentru candidatul la Oradea, termenul nu trebuie transformat într-o formulă de memorat în afara bibliografiei. Importantă este logica: libera circulație nu înseamnă absența securității, ci înlocuirea unui control uniform la frontieră cu activități țintite, cooperare și evaluarea riscului.
Ce nu a dispărut odată cu aderarea completă
Frontierele externe ale spațiului Schengen
România se află la marginea externă a spațiului Schengen în relația cu statele vecine care nu fac parte din acest spațiu. Acolo controlul trecerii frontierei, supravegherea și verificarea condițiilor de intrare sau ieșire rămân misiuni esențiale.
Această activitate nu se reduce la compararea unei fețe cu fotografia din document. Poate implica:
- verificarea documentelor și consultarea bazelor de date;
- identificarea documentelor false ori falsificate;
- evaluarea condițiilor legale de călătorie;
- supravegherea terenului și a căilor de comunicație;
- prevenirea și combaterea migrației ilegale;
- constatarea unor fapte penale sau contravenționale;
- cooperarea cu autorități române și străine.
Criminalitatea transfrontalieră
Traficul de persoane, trecerea ilegală, contrabanda, falsul de documente, furtul și transportul transfrontalier al unor bunuri urmărite nu încetează pentru că un stat intră în Schengen. Dimpotrivă, libertatea de circulație cere capacitate mai bună de analiză și cooperare pentru a nu transforma lipsa controlului sistematic într-un avantaj pentru infractori.
Pagina oficială de atribuții arată că Poliția de Frontieră previne și combate migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră în zona de competență, efectuează activități de cercetare prin organele de poliție judiciară competente și schimbă date cu instituții române și organisme similare din alte state.
Misiunile europene
Poliția de Frontieră participă cu personal și echipamente la operațiuni și proiecte Frontex pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Pentru viitorul agent, aceasta arată de ce limbile străine, lucrul în echipă, interoperabilitatea și folosirea sistemelor informatice nu sunt accesorii.
Nu rezultă că orice absolvent va pleca automat într-o misiune externă. Rezultă doar că instituția are o dimensiune europeană reală, iar pregătirea trebuie să permită cooperarea dincolo de o singură unitate.
Cum poate arăta activitatea unui polițist de frontieră în 2026
Locul concret de muncă, programul și atribuțiile zilnice depind de postul pe care este repartizat absolventul. Nu există o singură „zi standard” valabilă pentru toate structurile. Din atribuțiile publicate și din bilanțul instituției pot fi desprinse însă câteva familii de activități.
La frontiera externă
Agentul poate lucra în controlul trecerii, supravegherea frontierei, verificarea documentelor și a persoanelor, folosirea echipamentelor și bazelor de date, identificarea incidentelor și aplicarea procedurilor legale.
La frontiera internă
Activitatea nu mai presupune oprirea sistematică a fiecărei persoane. Pot exista misiuni mobile, verificări polițienești nesistematice, cooperare în echipe mixte și acțiuni orientate de analiză și risc.
În aeroporturi sau porturi
Diferența dintre fluxul intra-Schengen și cel extra-Schengen este esențială. Pentru fluxurile externe rămân controale specifice. În zonele interne pot exista verificări polițienești, fără a reveni automat la filtrul sistematic aplicat fiecărui pasager.
În cooperare cu alte structuri
Un caz poate necesita participarea Poliției Române, a structurilor pentru imigrări, a Jandarmeriei, a autorității vamale, a organelor fiscale ori a partenerilor din alt stat. Candidatul atras numai de ideea unei activități izolate trebuie să știe că profesia presupune comunicare, predarea informației și respectarea competențelor fiecărei instituții.

Ce se învață la Școala „Avram Iancu” Oradea
Profilul oficial actual al școlii prezintă formarea agenților de poliție de frontieră prin cursuri de zi și enumeră domeniile de referință pentru pregătirea inițială. Din această listă se vede foarte clar că școala nu este un curs de „verificat pașapoarte”.
| Domeniu publicat de școală | De ce contează în activitatea actuală |
|---|---|
| Controlul frontierelor și combaterea infracționalității transfrontaliere | Leagă regulile de situațiile operative de la frontiera externă și internă. |
| Legislație contravențională și penală | Agentul trebuie să recunoască fapta, competența și procedura, nu să acționeze după intuiție. |
| Limbi străine | Comunicarea cu călători, colegi și parteneri străini poate fi parte din misiune. |
| Comunicare, etică și lucru în echipă | Intervenția corectă cere autocontrol, claritate și coordonare. |
| Gestionarea evenimentelor, armament și conducere auto | Activitatea operativă presupune deprinderi practice și respectarea strictă a regulilor. |
| Mijloace informatice și baze de date | Verificarea modernă depinde de informație corectă, sisteme și trasabilitate. |
Pagina școlii menționează în prezent cursuri de zi cu durata de un an. Pentru viitoarea serie, candidatul trebuie să citească forma exactă din anunțul și oferta educațională aplicabile. O descriere instituțională generală nu înlocuiește dispoziția concursului și nu confirmă data începerii cursurilor.
Formarea continuă și după școala inițială. Instituția organizează sau găzduiește și cursuri în domenii legate de acquis-ul Schengen, limbi străine, informatică și baze de date. Acest lucru este firesc într-o profesie în care legislația, riscurile și tehnologia se schimbă.
Ce profil personal se potrivește
Oradea poate fi o alegere bună dacă:
- te atrag activitățile operative legate de frontieră și mobilitate;
- accepți că locul de muncă poate fi diferit de localitatea în care ai făcut școala;
- poți lucra după proceduri și poți documenta ceea ce ai făcut;
- te interesează limbile străine și sistemele informatice;
- funcționezi bine în echipă, inclusiv sub presiune;
- înțelegi că libertatea de circulație și securitatea trebuie protejate simultan.
Nu alege Oradea doar pentru că ai auzit că într-o sesiune au fost mai multe sau mai puține locuri. Numărul noii sesiuni nu este încă publicat, iar profesia rămâne după ziua examenului.
Oradea sau Câmpina și Cluj: diferența importantă
Câmpina și Cluj-Napoca formează agenți pentru Poliția Română. Oradea formează agenți de poliție de frontieră. Instituțiile fac parte din MAI și admiterea postliceală a avut în sesiunile recente etape asemănătoare, dar misiunile beneficiarului și pregătirea de specialitate nu sunt identice.
| Întrebare | Oradea | Câmpina / Cluj |
|---|---|---|
| Calificarea urmărită | Agent de poliție de frontieră | Agent de poliție |
| Instituția beneficiară principală | Poliția de Frontieră Română | Poliția Română |
| Accent profesional | Frontiere, migrație ilegală, criminalitate transfrontalieră, cooperare Schengen | Ordine publică, investigații și celelalte domenii ale Poliției Române, potrivit repartizării |
| Școala garantează județul dorit? | Nu a fost identificată o asemenea garanție | Nu a fost identificată o asemenea garanție |
| Calendar direct 2026 publicat la 26 iulie? | Nu a fost identificat | Nu a fost identificat |
Nu există o opțiune universal „mai bună”. Există o potrivire mai bună între candidat și misiunea instituției. Dacă vrei în principal activitatea Poliției Române, nu alege Oradea presupunând că vei putea trata specialitatea ca pe o formalitate. Dacă te atrag frontiera externă, cooperarea internațională, mobilitatea și analiza riscului, Oradea merită evaluată serios.
Ce este confirmat despre admiterea Oradea 2026 la 26 iulie
Verificarea a fost făcută la 26 iulie 2026, ora 09:58, în lista de anunțuri din HUB MAI, pe pagina MAI dedicată instituțiilor de învățământ și în paginile oficiale ale Poliției de Frontieră.
HUB afișa opt anunțuri. Anunțul 2026 vizibil privea instituțiile MApN/SRI care pregătesc personal pentru nevoile MAI. Pentru școlile postliceale proprii ale MAI, pachetele complete vizibile erau cele din 2025. Aceasta înseamnă că nu trebuie să folosești termenul MApN/SRI ca termen pentru Oradea și nici procedura Oradea 2025 ca formular al noii sesiuni.
| Element necesar candidatului | Situație la 26 iulie 2026 |
|---|---|
| Existența Școlii „Avram Iancu” Oradea și profilul ei | Confirmate |
| Semnalul că va exista o sesiune postliceală în toamna 2026 | Există o referire oficială publicată de școala Cluj, dar nu este calendarul complet |
| Numărul de locuri la Oradea | Neconfirmat pentru noua sesiune |
| Perioada cererilor | Nepublicată într-un pachet 2026 identificat |
| Unitatea de recrutare și arondarea 2026 | Neconfirmate prin noul anunț |
| Documentele dosarului | Modelele noii sesiuni nu sunt încă identificate |
| Evaluarea psihologică și medicală | Fără planificare publicată pentru noul concurs direct |
| Perioada probei fizice | Neconfirmată |
| Data și structura probei scrise | Neconfirmate pentru sesiunea nouă |
| Tematica și bibliografia | Nepublicate într-un pachet nou identificat |
| Rezultate și contestații | Calendarul și instrucțiunile noii sesiuni sunt nepublicate |
Ce ne arată sesiunea 2025, fără să o copiem peste 2026
În sesiunea septembrie–decembrie 2025, comunicatul oficial pentru Oradea a anunțat 240 de locuri, înscriere prin HUB și etape eliminatorii care au inclus evaluarea psihologică, examinarea medicală inițială, proba fizică, proba de cunoștințe și examinarea medicală finală pentru candidații situați în limita locurilor.
Aceste date sunt istoric documentat, nu ofertă 2026. Nici numărul de 240, nici termenele din octombrie și noiembrie, nici configurația exactă a etapelor nu trebuie transferate automat noii sesiuni.
Același comunicat arată că, în 2025, candidații cu domiciliul sau reședința în județe care nu erau limitrofe frontierei erau recrutați prin structurile de resurse umane ale Poliției Române, adică prin inspectoratele județene. Acest precedent contrazice ideea că poți candida la Oradea numai dacă locuiești lângă graniță. Totuși, arondarea și canalul exact pentru 2026 trebuie citite din noul anunț.

Atenție la o eroare temporală de pe o pagină oficială
Un rezultat oficial al Poliției de Frontieră despre jurământul unei noi serii, publicat la 20 februarie 2026, afirmă în corpul paginii că elevii ar fi fost admiși în „sesiunea septembrie–decembrie 2026”. Cronologia este imposibilă: o ceremonie din februarie 2026 nu poate urma unei sesiuni care ar avea loc în toamna și iarna aceluiași an.
Această formulare pare o eroare de redactare, probabil o referire greșită la anul sesiunii. Nu o folosim pentru a susține că admiterea postliceală din toamna 2026 s-a încheiat deja și nici pentru a construi un calendar.
Lecția este importantă: „site oficial” nu înseamnă că poți izola orice propoziție de dată și context. Când întâlnești o informație surprinzătoare:
- compară data publicării cu perioada descrisă;
- caută dispoziția de organizare și anexele;
- verifică HUB și pagina centrală MAI;
- separă comunicatul despre elevi de anunțul pentru candidați;
- cere lămuriri unității de recrutare dacă neconcordanța îți afectează un termen.
Plan de pregătire până apare pachetul oficial
1. Decide dacă vrei profesia, nu doar orașul
Citește profilul oficial al școlii și atribuțiile Poliției de Frontieră. Scrie în câteva rânduri ce te atrage: frontiera externă, combaterea infracționalității transfrontaliere, limbile străine, tehnologia, cooperarea sau activitatea operativă. Dacă răspunsul tău este numai „am auzit că se intră mai ușor”, încă nu ai suficiente informații pentru o alegere.
2. Urmărește patru surse, nu grupurile de zvonuri
Verifică:
- pagina MAI pentru instituțiile de învățământ;
- secțiunea Învățământ din HUB MAI;
- paginile oficiale ale Școlii Oradea și Poliției de Frontieră;
- pagina structurii de recrutare competente după domiciliu sau reședință.
O captură cu date, fără numărul documentului și fără anexe, nu este calendarul tău.
3. Pregătește baza fără să declari vechea programă „oficială 2026”
Poți lucra limba română, o limbă străină, raționament și noțiuni generale din materialele recente, dar păstrează eticheta corectă: pregătire pe baza reperelor anterioare. Când apare tematica 2026, compar-o integral și elimină capitolele care nu se regăsesc.
În Studilex MAI poți rezolva grile și simulări, apoi poți grupa greșelile în trei categorii: lipsă de cunoaștere, confuzie între variante și grabă. Pentru ruta aleasă, continuă cu pagina de admitere la Poliția de Frontieră.
4. Antrenează fizicul progresiv
Faptul că noua perioadă a probei nu este confirmată nu justifică amânarea. Lucrează tehnica, mobilitatea, forța, viteza și recuperarea. Evită testările maxime zilnice și improvizațiile care cresc riscul de accidentare. Pentru probleme medicale sau dureri persistente, cere evaluare de specialitate.
5. Pregătește documentele stabile, fără a trimite o cerere veche
Verifică valabilitatea actului de identitate, concordanța numelui în documente, diploma sau adeverința de Bac și accesul la o adresă de e-mail pe care o urmărești. Nu completa și nu trimite modelul din 2025 ca și cum ar fi cererea 2026.
Surse oficiale verificate la 26 iulie 2026
- Poliția de Frontieră – pregătirea pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre interne — data de 1 ianuarie 2025 și diferența dintre libera circulație și controlul sistematic.
- Poliția de Frontieră – un an de la aderarea cu frontiera internă terestră — măsurile compensatorii, echipele mixte și cooperarea cu statele vecine.
- Bilanțul Poliției de Frontieră pentru anul 2025 — publicat la 3 martie 2026; adaptarea dispozitivului, bazele de date, tehnologia și perspectivele 2026.
- Atribuțiile Poliției de Frontieră Române — supraveghere, control, combaterea criminalității transfrontaliere, cercetare și cooperare Frontex.
- Profilul oficial al Școlii „Avram Iancu” Oradea — obiectivele și domeniile formării inițiale.
- Comunicarea oficială despre sesiunea Oradea septembrie–decembrie 2025 — folosită numai ca precedent pentru HUB, recrutare și etapele concursului.
- HUB MAI – Anunțuri Învățământ și MAI – Instituții de învățământ — situația publică a pachetului de admitere la ora verificării.
- Poliția de Frontieră – jurământul noii serii la 20 februarie 2026 — consultată cu rezerva neconcordanței temporale din denumirea sesiunii.
Incertitudine importantă: existența și profilul Școlii Oradea sunt certe, însă la 26 iulie 2026 nu este identificat un nou pachet postliceal MAI care să confirme pentru concursul direct calendarul, locurile pe școli, unitățile de recrutare, cererea, dosarul, proba fizică, proba scrisă, rezultatele, contestațiile, tematica și bibliografia.
Întrebări frecvente
S-a desființat Poliția de Frontieră după intrarea României în Schengen?
Nu. Au fost eliminate controalele sistematice asupra persoanelor la frontierele interne cu Ungaria și Bulgaria. Poliția de Frontieră continuă să protejeze frontierele externe, să combată migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră, să desfășoare verificări polițienești și să coopereze cu structuri române și europene.
Dacă nu mai sunt cabine de control la Ungaria, ce face agentul acolo?
Sursele oficiale descriu verificări nesistematice, acțiuni compensatorii, patrule și echipe mixte, folosirea tehnologiei și cooperare cu autoritățile ungare și cu alte structuri MAI. Postul concret stabilește activitatea zilnică.
Oradea mai organizează admitere în 2026?
Școala există, funcționează și formează agenți de poliție de frontieră. Există un semnal oficial despre o sesiune postliceală în toamna 2026, dar la verificarea din 26 iulie nu a fost identificat pachetul complet cu locurile și calendarul concursului direct. Așteaptă documentele MAI și HUB.
Sunt 240 de locuri la Oradea în 2026?
Nu este confirmat. Cifra de 240 aparține sesiunii septembrie–decembrie 2025. Nu o folosi drept ofertă 2026 până când noua anexă cu locuri nu este publicată.
Pot candida la Oradea dacă locuiesc într-un județ fără frontieră?
În sesiunea din 2025, comunicatul oficial prevedea recrutarea candidaților din județele care nu sunt limitrofe frontierei prin structurile de resurse umane ale Poliției Române. Pentru 2026 trebuie verificată noua arondare și structura competentă.
Dacă termin școala la Oradea, rămân automat în Oradea?
Nu a fost identificată o garanție oficială în acest sens. Școala este locul formării. Repartizarea după absolvire depinde de procedura, mediile și posturile vacante aplicabile promoției.
Ce se învață la Școala Poliției de Frontieră?
Profilul oficial enumeră controlul frontierelor, combaterea infracționalității transfrontaliere, legislația contravențională și penală, limbi străine, comunicare și etică, lucru în echipă, gestionarea evenimentelor, armament, conducere auto, informatică și baze de date.
Programa din 2025 este valabilă pentru admiterea 2026?
Poate fi folosită ca material de antrenament, dar nu trebuie prezentată drept tematica oficială 2026. Noua dispoziție și anexele pot păstra, modifica sau reorganiza disciplinele și bibliografia.
Unde verific anunțul autentic?
În secțiunea Învățământ din HUB MAI, pe pagina MAI pentru instituțiile de învățământ, pe paginile Poliției de Frontieră și ale școlii, precum și la unitatea de recrutare competentă. Citește anunțul împreună cu toate anexele.
Cum mă pregătesc până apare calendarul?
Menține antrenamentul fizic progresiv, lucrează grilele pe baza reperelor disponibile și verifică sursele instituționale. În Studilex MAI poți face simulări și analiza greșelile, iar pe pagina Admitere Poliția de Frontieră găsești ruta concentrată pe Oradea.
Tag-uri
Autor

Ada Radu
Avocat definitiv în Baroul București din 2019, specialist în Drept Penal, cu experiență în cazuri de înalt profil. Fondatoare a platformei juridice justicia.ro și recunoscută pentru expertiza sa excepțională în domeniul dreptului.