Dublă cetățenie și admiterea în Poliție 2026

Ce spune regula cetățeniei române despre candidatul cu două cetățenii, de ce domiciliul este o condiție separată și ce declari în cererea de admitere la Poliție.

Actualizat la 8 septembrie 2026, ora 20:29, ora României.

Poți candida la Academia de Poliție sau la o școală de agenți dacă ai cetățenie română și încă o cetățenie? A doua cetățenie nu apare, prin ea însăși, ca interdicție automată în condițiile publice actuale pentru formarea inițială a polițiștilor. Regula cere însă să ai cetățenia română și domiciliul în România. Sunt două condiții diferite și trebuie îndeplinite împreună.

Această distincție schimbă răspunsul practic. Un candidat româno-italian care are domiciliul oficial în România nu se află în aceeași situație cu un candidat româno-italian care are pașaport românesc CRDS și domiciliul oficial în Italia. Niciunul nu trebuie să ascundă a doua cetățenie, dar al doilea are o problemă separată de clarificat: domiciliul.

Ghidul de mai jos citește împreună regula constituțională actuală, Ordinul MAI nr. 140/2016, formularul Academiei 2026 și anunțurile oficiale de recrutare. Concluzia este documentară, nu o decizie individuală de acceptare. Unitatea de recrutare — IPJ-ul competent sau DGPMB — verifică dosarul concret.

Navigare rapidă

Verificarea pașaportului și a datelor de identitate înainte de dosar

1. Răspunsul scurt: două cetățenii nu înseamnă automat respingere

Din documentele oficiale publice rezultă următoarea ordine de verificare:

Întrebare	Răspuns documentar
Trebuie să fii cetățean român?	Da. Condiția este expresă. Cetățenia unui alt stat, fără cetățenie română, nu o înlocuiește.
Textul actual cere să ai numai cetățenia română?	Nu. Cuvântul „numai” nu apare în condiția actuală.
O a doua cetățenie este enumerată ca motiv de eliminare?	Nu am identificat o asemenea interdicție în actele și formularele publice verificate.
Trebuie să ai domiciliul în România?	Da, potrivit condiției publice din Ordinul MAI nr. 140/2016.
Domiciliul și reședința sunt același lucru?	Nu. Reședința este locuința secundară; ea nu transformă automat un domiciliu din străinătate într-un domiciliu în România.
Trebuie declarată corect situația personală?	Da. Cererea Academiei 2026 are rubrici distincte pentru cetățenie, naționalitate, etnie, domiciliu și reședință și permite verificarea datelor.
Dubla cetățenie obligă automat la echivalarea diplomei?	Nu. Recunoașterea studiilor depinde de locul și sistemul în care ai absolvit liceul, nu de numărul cetățeniilor.

Formula sigură este: cetățenie română + domiciliu în România + toate celelalte condiții de recrutare + declarații exacte. Dubla cetățenie nu scutește candidatul de vreo etapă și nici nu creează, singură, o probă suplimentară publicată.

2. Cetățenia, naționalitatea, domiciliul și reședința nu sunt sinonime

O mare parte din confuzie pornește de la amestecarea a patru rubrici care apar separat chiar în cererea-tip a Academiei de Poliție pentru licență 2026.

Cetățenia

Cetățenia descrie legătura juridică dintre persoană și un stat. Pentru ruta de formare inițială a polițiștilor trebuie să existe cetățenia română. Dacă ai și cetățenia Republicii Moldova, Italiei, Germaniei, Statelor Unite sau a altui stat, situația ta este una de cetățenie multiplă; nu încetezi din acest motiv să fii cetățean român.

Legea cetățeniei române nr. 21/1991, în forma actuală, arată inclusiv că anumite persoane pot redobândi cetățenia română păstrând cetățenia străină. Aceasta confirmă că dreptul român recunoaște situații în care cele două calități coexistă. Nu rezultă de aici, singur, dreptul de a intra în Poliție; pentru admitere trebuie citite și condițiile sectoriale MAI.

Naționalitatea și etnia

Formularul 2026 cere separat „cetățenia”, „naționalitatea” și „etnia”. Nu copia automat același răspuns în toate câmpurile și nu presupune că cetățenia străină este o etnie. Completează fiecare rubrică potrivit sensului ei și instrucțiunilor primite de la recrutor. Dacă nu știi cum cere unitatea să fie redată o situație mixtă, întreabă înainte să semnezi.

Domiciliul

Potrivit OUG nr. 97/2005 privind evidența persoanelor, domiciliul este acolo unde persoana declară că are locuința principală. Pentru admiterea pe locurile destinate formării inițiale a polițiștilor, condiția publică este domiciliul în România.

Reședința

Reședința este locuința secundară, alta decât cea de domiciliu. Faptul că locuiești temporar în România, ai viză de flotant sau te afli aici pentru studii nu dovedește automat că domiciliul tău juridic este în România. Invers, faptul că studiezi ori muncești o perioadă în străinătate nu înseamnă automat că ți-ai mutat domiciliul din România.

Întrebarea corectă nu este doar „unde stau acum?”, ci ce domiciliu rezultă din evidențele și documentele oficiale valabile la recrutare?

3. Ce spun actele actuale despre exclusivitatea cetățeniei

Constituția actuală nu mai folosește formula „numai cetățenia română”

Articolul 16 alin. (3) din Constituția României, forma republicată, prevede că funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară.

De aici vine și un mit persistent. Textul Constituției din 1991, înainte de revizuire, spunea într-adevăr „numai cetățenia română”. Legea de revizuire nr. 429/2003 a înlocuit acea formulă cu textul actual. Așadar, un răspuns bazat pe condiția constituțională de dinainte de 2003 este depășit.

Eliminarea cuvântului „numai” din Constituție nu înseamnă că orice persoană cu cetățenie română este automat eligibilă. Constituția trimite la condițiile legii, iar admiterea în Poliție are reguli speciale privind domiciliul, vârsta, studiile, conduita, situația penală și aptitudinea medicală, fizică și psihologică.

Ordinul MAI pentru polițiști cere cetățenie română și domiciliu în România

Articolul 6 din anexa nr. 2 la Ordinul MAI nr. 140/2016 stabilește condițiile pentru candidații la instituțiile de învățământ pe locurile destinate formării inițiale a polițiștilor. Prima condiție este ca persoana să aibă cetățenia română și domiciliul în România.

Textul nu adaugă „exclusiv”, „numai” sau „să nu dețină cetățenia altui stat”. Nici Regulamentul Academiei de Poliție pentru licență 2026 și nici cererea-tip centrală nu publică o interdicție autonomă a dublei cetățenii.

Concluzia rezonabilă din aceste texte este limitată, dar importantă: a doua cetățenie, luată singură, nu este prezentată ca motiv de excludere. Nu este corect să transformăm această concluzie într-o promisiune că orice dosar va fi acceptat, deoarece toate condițiile sunt cumulative, iar datele personale sunt verificate.

Un anunț oficial din 2025 a spus explicit că dublii cetățeni pot candida

Există și o confirmare operațională. Anunțul IPJ Vaslui pentru Academia de Poliție 2025 preciza expres că cetățenii români cu dublă cetățenie pot candida în aceleași condiții prevăzute pentru toți candidații. Fraza este utilă pentru a închide ideea unei interdicții automate.

Totuși, este un anunț teritorial al sesiunii 2025, nu un formular nou pentru o viitoare sesiune. El trebuie folosit ca indiciu oficial clar despre dubla cetățenie, nu ca înlocuitor pentru dispoziția și anunțul aplicabile candidaturii tale.

4. Punctul care cere prudență: domiciliul în străinătate

Același anunț IPJ Vaslui din 2025 includea în frază și „cetățenii români cu domiciliul în străinătate”. Aici apare o tensiune documentară reală: Ordinul MAI nr. 140/2016, în forma publică verificată, cere domiciliul în România, iar pachetul central al Academiei 2026 nu repetă clarificarea din anunțul Vaslui.

Nu este sigur să alegem doar fraza mai favorabilă și să ignorăm condiția generală. Pentru un candidat cu domiciliul oficial în afara țării, răspunsul prudent este:

menționează exact că ești cetățean român și unde ai domiciliul oficial;
indică dacă deții pașaport CRDS sau un act românesc cu mențiunea „fără domiciliu în România”;
cere unității de recrutare un răspuns scris raportat la sesiunea și instituția vizate;
nu schimba domiciliul doar formal și nu declara o adresă care nu corespunde realității juridice;
dacă îți restabilești legal domiciliul în România, fă procedura suficient de devreme pentru ca documentele și evidențele să fie actualizate înaintea termenelor de dosar.

Direcția Generală de Pașapoarte explică regimul pașaportului CRDS: acesta este emis cetățeanului român care și-a stabilit domiciliul în străinătate, iar la dobândirea pentru prima dată a statutului CRDS se predă actul de identitate care atesta domiciliul în România. Pagina explică și posibilitatea restabilirii domiciliului în România. A avea pașaport românesc dovedește cetățenia; mențiunea CRDS arată însă că problema domiciliului trebuie analizată separat.

Aceasta este principala limită a răspunsului public disponibil la 8 septembrie 2026. Pentru dubla cetățenie cu domiciliu românesc, documentele sunt convergente. Pentru domiciliul oficial în străinătate, cere o soluție instituțională scrisă înainte de înscriere.

5. Matrice practică: în ce situație te afli

Situația candidatului	Ce rezultă din sursele publice	Pasul corect
Cetățenie română + a doua cetățenie + domiciliu oficial în România	A doua cetățenie nu apare ca interdicție; condiția de cetățenie și domiciliu este, în principiu, îndeplinită	declară datele exact și verifică lista sesiunii la IPJ/DGPMB
Cetățenie română + a doua cetățenie + domiciliu oficial în străinătate/pașaport CRDS	Cetățenia română există, dar condiția publică a domiciliului ridică o problemă distinctă	solicită răspuns scris înainte de a te baza pe eligibilitate
Doar cetățenia unui alt stat, inclusiv a unui stat UE	lipsește cetățenia română cerută expres	nu confunda libera circulație sau cetățenia UE cu accesul la formarea inițială a polițiștilor români
Cerere de acordare/redobândire a cetățeniei române în curs	o cerere nesoluționată nu este, prin ea însăși, dovada că ai deja cetățenia română	cere unității să indice ce document și ce moment de verificare sunt aplicabile; nu declara o calitate încă nedobândită
Născut în străinătate, dar cetățean român și cu domiciliu în România	locul nașterii nu anulează cetățenia	folosește actele românești valabile și declară locul nașterii exact
Dublu cetățean, liceu absolvit în România	a doua cetățenie nu produce automat o procedură CNRED	depui actele de studii cerute pentru liceul din România
Dublu cetățean, liceu absolvit în alt stat	intervine procedura pentru studii în străinătate	pregătește recunoașterea studiilor, diploma și foaia matricolă în formele cerute
Nume diferit în actele românești și străine	poate apărea o neconcordanță de identitate, nu o interdicție automată	anunță recrutorul și pregătește documentele care explică schimbarea sau transliterarea numelui

Matricea nu înlocuiește celelalte criterii. Un candidat care îndeplinește cerința de cetățenie poate fi oprit de o altă condiție legală sau de o probă eliminatorie. Pentru imaginea completă a etapelor, pornește din ghidul Admitere MAI și continuă cu traseul dedicat admiterii la Școala de Poliție.

6. Cum completezi cererea și ce acte apar în dosarul 2026

Cererea-tip a Academiei 2026 solicită, pe primul rând de date personale, seria și numărul cărții de identitate, CNP-ul, cetățenia, naționalitatea, etnia, domiciliul și reședința. La final, candidatul confirmă că a fost informat despre verificări și despre consecințele aspectelor contrare celor declarate sau ale neîndeplinirii cumulative a condițiilor. Formularul amintește și răspunderea pentru fals în declarații.

Nu există în model o casetă intitulată „a doua cetățenie”. Dacă ai două cetățenii, nu ghici ce abreviere preferă recrutorul și nu elimina una pentru ca răspunsul să încapă. Cere instrucțiunea unității, apoi completează lizibil în forma indicată — de exemplu, unitatea poate cere menționarea ambelor cetățenii în rubrica existentă sau într-o precizare separată. Important este ca formularul semnat să exprime adevărul complet.

Dispoziția de recrutare pentru Academia de Poliție 2026 trimite, pentru constituirea dosarului, la documentele prevăzute de Ordinul MAI nr. 140/2016 și la documentele medicale aplicabile. Regulamentul Academiei 2026 arată ce ajunge la Academie și ce se adaugă în anumite situații. În funcție de categoria candidatului și de etapa procedurală, pachetul oficial menționează, între altele:

cererea-tip înregistrată la unitatea de recrutare;
documentele privind bacalaureatul și foaia matricolă;
copie după cartea de identitate;
documente justificative pentru schimbarea numelui, când este cazul;
copie după certificatul de naștere și, după caz, certificatul de căsătorie;
documentele medicale, avizul psihologic, cazierul candidatului, fotografia și declarația de cunoaștere a condițiilor.

Lista centrală nu spune că orice dublu cetățean trebuie să trimită din proprie inițiativă pașaportul străin, certificatul străin de cetățenie ori un teanc de acte consulare. Nu ascunde existența lor, dar nici nu încărca documente nesolicitate care conțin date personale. Întreabă ce document justificativ este necesar pentru situația ta și prin ce canal sigur se transmite.

Dacă ai carte electronică de identitate

Adresa nu mai este tipărită pe noua carte electronică de identitate. Acest fapt nu înseamnă că nu ai domiciliu în România, dar unitatea poate avea nevoie de o metodă oficială de verificare. Ghidul despre cartea electronică de identitate și dovada domiciliului la admiterea MAI explică certificatul de atestare din HUB și diferența dintre CEI și pașaportul CRDS.

Notarea exactă a documentelor cerute de unitatea de recrutare

7. Dubla cetățenie nu este același lucru cu studiile absolvite în străinătate

Acesta este unul dintre cele mai frecvente scurtcircuite logice:

poți avea două cetățenii și să fi terminat liceul în România;
poți avea numai cetățenia română și să fi terminat liceul în Franța;
poți fi născut în alt stat, dar să ai acte de studii românești;
poți avea un nume scris diferit în diploma străină și în actul românesc.

Pentru candidații cu diploma de bacalaureat sau echivalentă obținută în afara României, regulamentul Academiei 2026 cere atestatul de recunoaștere eliberat de direcția de specialitate a Ministerului Educației, diploma în traducere legalizată și foaia matricolă în traducere legalizată, în condițiile descrise de document. Aceste cerințe se activează din cauza studiilor externe, nu pentru că ai un al doilea pașaport.

Nu lăsa procedura de recunoaștere pentru ultimele zile. Verifică numele, data nașterii, instituția, calificarea și forma documentelor, apoi corelează-le cu cerința exactă a sesiunii. Ai un ghid separat pentru bacalaureatul obținut în străinătate și dosarul Academiei de Poliție 2026.

Dacă numele nu este identic în toate actele

O diferență de diacritice, ordinea prenumelor, transliterarea sau schimbarea numelui după căsătorie nu trebuie ignorate. Regulamentul 2026 cere documente justificative pentru schimbarea numelui. Trimite unității o explicație scurtă, fără interpretări, și întreabă ce act trebuie certificat ori tradus. Scopul este ca toate documentele să poată fi atribuite fără dubiu aceleiași persoane.

8. Ce întrebi în scris unitatea de recrutare

Pentru admiterea pe locurile Poliției, dialogul relevant nu este cu un grup de social media și nici cu secretariatul Academiei în locul recrutorului. Pagina oficială a Academiei 2026 precizează că cererile pentru licență nu se depun la Academie, ci la unitatea de recrutare. Regulamentul spune că documentele se depun la acea unitate și că solicitantul menține legătura cu ea.

Poți trimite un mesaj de tipul:

Bună ziua. Intenționez să candidez la [instituția/programul], sesiunea [anul/perioada], pe locurile destinate Poliției Române. Dețin cetățenia română și cetățenia [statului]. Domiciliul meu oficial este în [România/statul], iar documentul românesc de identitate este [tipul documentului]. Vă rog să îmi confirmați dacă îndeplinesc condiția privind cetățenia și domiciliul și să îmi indicați exact cum completez rubrica „cetățenia”, precum și ce documente justificative trebuie depuse.

Dacă ai pașaport CRDS, spune acest lucru. Dacă domiciliul a fost restabilit recent în România, precizează data și documentul actual. Dacă ai diploma în străinătate ori numele diferă între acte, adaugă o propoziție separată. Nu trimite fotografii integrale ale actelor într-un mesaj preliminar decât dacă instituția îți cere expres acest lucru și îți indică un canal oficial.

Păstrează răspunsul, antetul mesajului și eventualul număr de înregistrare. O conversație telefonică poate orienta rapid, dar pentru o situație neobișnuită răspunsul scris reduce riscul de a reține greșit condiția sau documentul cerut.

9. Șase greșeli care pot transforma o situație admisibilă într-un dosar problematic

1. Scrii doar cetățenia străină

Dacă ești și cetățean român, formularul trebuie să reflecte situația completă conform instrucțiunii recrutorului. A scrie doar cetățenia străină poate crea impresia că lipsește condiția obligatorie.

2. Ascunzi a doua cetățenie „ca să nu complici”

Nu există avantaj în a face o declarație incompletă într-un document oficial supus verificării. Problema nu mai este cetățenia dublă, ci corectitudinea propriei declarații.

3. Tratezi reședința din România drept domiciliu

O chirie, o viză de reședință sau prezența fizică în țară nu rezolvă automat cerința domiciliului. Verifică documentul și evidența oficială.

4. Presupui că cetățenia UE este suficientă

Condiția nu este „cetățean al Uniunii Europene”, ci „cetățenia română”. Un cetățean italian care nu este și cetățean român nu îndeplinește această cerință doar în virtutea cetățeniei europene.

5. Renunți la a doua cetățenie fără să existe o cerință scrisă

Actele actuale verificate nu publică o obligație generală de renunțare pentru candidat. Renunțarea la o cetățenie are efecte personale serioase și nu trebuie pornită pe baza unui zvon sau a textului constituțional vechi.

6. Folosești anunțul altui an drept garanție pentru sesiunea ta

Fraza explicită din anunțul 2025 este o probă utilă că dubla cetățenie nu a fost tratată ca excludere automată. Termenele, formularele și interpretarea operațională trebuie însă verificate în dispoziția și anunțul actuale.

10. Checklist înainte să depui cererea

După ce partea administrativă este clară, poți lucra structurat în grilele pentru admitere și în simularea de examen pentru traseul MAI. Evită să amâni pregătirea până primești toate răspunsurile: trimite întrebarea devreme și menține în paralel ritmul de studiu și antrenament.

11. Unde se află admiterea 2026 la data actualizării

Pentru Academia de Poliție, perioada de depunere a cererilor din sesiunea 2026 a fost 6–24 iulie. Calendarul oficial actualizat al concursului plasează examinarea medicală între 27 august și 14 septembrie, rezultatele definitive la 15 septembrie și prezentarea candidaților admiși la 18 septembrie. La 8 septembrie, pagina Academiei a publicat o nouă listă a candidaților care au finalizat examinarea medicală.

Prin urmare, acest articol nu deschide o cale de înscriere tardivă în sesiunea aflată deja în etapa medicală. El este relevant pentru verificarea unui dosar existent și, mai ales, pentru pregătirea următoarei sesiuni.

Pentru școlile de agenți de poliție „Vasile Lascăr” Câmpina și „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca, la verificarea din 8 septembrie nu am identificat în lista centrală de anunțuri din HUB MAI un pachet complet nou de admitere postliceală proprie MAI pentru 2026. Lista are opt anunțuri, iar intrările vizibile pentru școlile postliceale proprii privesc sesiuni din 2025. Nu transfera automat calendarul Academiei sau actele vechii sesiuni la o viitoare admitere Câmpina/Cluj.

Când apare noul anunț, verifică în această ordine:

dispoziția de recrutare;
condițiile legale și criteriile specifice;
unitatea competentă după domiciliu ori după regula explicită a sesiunii;
cererea-tip și declarația de cunoaștere a condițiilor;
lista documentelor și termenele;
eventualele precizări publicate ulterior de IPJ/DGPMB și de școală.

12. Surse oficiale verificate la 8 septembrie 2026

Întrebări frecvente

Pot intra în Poliția Română dacă am cetățenie română și moldovenească?

A doua cetățenie nu apare ca interdicție automată în condițiile publice verificate. Trebuie să ai cetățenia română, domiciliul în România și să îndeplinești cumulativ toate celelalte condiții. Declară ambele cetățenii în forma indicată de unitatea de recrutare.

Trebuie să renunț la cetățenia străină înainte de înscriere?

Nu am identificat o obligație generală de renunțare în actele actuale consultate pentru formarea inițială a polițiștilor. Nu porni o procedură cu efecte juridice importante pe baza unui zvon. Cere unității competente confirmarea aplicată cazului și sesiunii tale.

Dacă am pașaport românesc, este suficient?

Pașaportul poate dovedi identitatea și cetățenia, dar un pașaport CRDS arată că domiciliul titularului este în străinătate. Admiterea publică pentru locurile Poliției cere și domiciliul în România, motiv pentru care cele două condiții trebuie verificate separat.

Dacă am domiciliul în străinătate, pot folosi o reședință din România?

Nu presupune că reședința înlocuiește domiciliul. Ele sunt noțiuni juridice distincte. Pentru că există o formulare favorabilă într-un anunț oficial din 2025, dar condiția generală actuală cere domiciliul în România, solicită un răspuns scris al IPJ/DGPMB pentru sesiunea ta.

Dacă sunt cetățean UE, dar nu român, pot candida?

Nu doar pe baza cetățeniei UE. Condiția publică pentru formarea inițială a polițiștilor cere cetățenia română. Eventualele programe civile sau locuri destinate altor beneficiari au reguli proprii și nu trebuie confundate cu locurile Poliției Române.

Trebuie să trimit pașaportul străin odată cu cererea?

Lista centrală a Academiei 2026 nu publică o obligație automată pentru fiecare dublu cetățean de a trimite pașaportul străin. Spune unității ce cetățenii ai și transmite documentul numai dacă este solicitat, prin canalul oficial indicat.

Dacă am făcut liceul în străinătate, ce contează mai mult: cetățenia sau diploma?

Ambele sunt verificate, dar prin reguli diferite. Cetățenia și domiciliul țin de eligibilitatea pentru recrutare; diploma externă activează cerințele de recunoaștere, traducere și documentare a studiilor.

Unde trimit întrebarea despre situația mea?

La unitatea care te recrutează pentru locurile Poliției: inspectoratul de poliție județean competent sau DGPMB, după regula sesiunii. Folosește datele de contact din anunțul oficial actual, nu o adresă salvată dintr-un concurs vechi.

Concluzie

Dubla cetățenie și admiterea în Poliția Română sunt compatibile în documentele publice verificate în măsura în care candidatul este cetățean român, are domiciliul în România și îndeplinește toate celelalte condiții. Vechea regulă constituțională cu „numai cetățenia română” nu mai este în vigoare, iar un anunț oficial de recrutare din 2025 a acceptat explicit candidații cu dublă cetățenie.

Linia roșie nu este existența celui de-al doilea pașaport, ci exactitatea situației declarate și îndeplinirea separată a condiției domiciliului. Dacă ai CRDS, domiciliu extern, o procedură de cetățenie nesoluționată sau acte cu date diferite, obține răspunsul scris al unității înainte de termen. Apoi revino la lucrurile pe care le controlezi zi de zi: dosar ordonat, sport, materie și simulări complete.